﻿Pesta, 27 sept. 9 opt. 1869, 

Principele de coróna alu Prussiei a sositu in Vien'a mercuri sér'a, si pléca astadi catra Venitía. Dilele, câte le petrecù in curtea imperatésca, vediura o serbare neîntrerupta in onórea óspelui si o ingrigire, asisderia neîntrerupta, din partea diplomaţíei.
Ne fiindu datin'a nóstra a ne ocupá de serbàri, trecemu de a dreptulu in partea politica. Întrebarea este: Fost'a óre acésta caletoría menita apropiàrii intre Prussi'a si Austri'a? Succes'a?
La tóta intemplarea. dibacea diplomatía prusésca si-a facutu socót'a din capulu locului, ca se aiba ceva folosu chiar si in casulu de n'ar succede apropiarea.
De-mi va succede o aliantia- 'si va fi cugetatu d. Bismark — am facutu o tréba , buna cu desevarsire. Éra de nu-mi va succede, atunci caletori'a principelui totu va fi inspiratu unu picu de téma in Franci'a, va fi sternitu o suspitiune in contr'a Austriei, si astu-feliu am slabitu in catu-va alianti'a dintre Franci'a si Austri'a.
Care din aceste dóue casuri va fi intrevenitu, — numai venitoriulu ni póte spune apriatu, presintele cauta se se marginésca la combinatiuni.
Un'a din aceste combinatiuni afirma cà veri ce apropiare intre Austri'a si Prussi'a, se va poté cunósce de pre unu sintomu securu, carele este sguduirea pusetiunei lui Beust. Beust nu e placutu Prussiei, si deci se crede cà densulu nu s'ar mai poté sustiené destulu de tare candu ar fi vorba de o apropiare catra Prussi'a.
Nimene scie acést'a mai bine de catu insusi cancelariulu Beust. Desí principele l'a primitu in audiintia, a vorbitu inse mai multu cu Giskra. Cancelariulu crede cumca prin resultate nóue in politic'a interna, si-ar poté intarí pusetiunea, contra lovitureloru din partea prusésca. Aceste nóue resultate, Beust le cérca intr'o impacare cu federalistii austriaci. Neci cà s'a apucatu anca bine de lucru, na neci intentiunea i se scie cu destula possitivitate, pre caudu guvernele dualiste din Laitacistransi'a si organele loru de publicitate batu alarma. Lui „Pesti Napló" si puiloru sei, li pare dualismulu cà e morbosu, si totu asié se tangnescu si in Vien'a díaristii simbriasi ai acestei sisteme. 
Pasulu antâiu câtra federalismu ar fi concederea unei autonomii mai largi singurateceloru tieri. Guvernulu de preste Lait'a, ca se-lu póta ímpedecá pre Beust tocm'a la pasulu primu intr'o asemene nisuintia federalista, staruesce totu mai tare ca dietele tieriloru se se pronuncie pentru alegerile directe la senatulu imperiale, prin ce li s'ar micsiorá chiar si autonomi'a de pana acum, necum se se largésca. Inse numai archiducatulu Austriei a respunsu la dorinti'a guvernului, celor'a lalte nu li place; se prevede unu respunsu contrariu.
Nesmintitu cà si ungurii din a loru parte vor fi lucrandu in contr'a unei schimbari de sistema, dar aste lucrari n'aparura anca in publicitate. Politic'a ungurésca pentru acum póté fi multiamita càci tocm'a secerà unu castigu nuou: Imperatulu caletoresce catra Constantinopole,
insocitu de cancelariulu Beust si de ambii miniştri de comerciu dd. Plener si Gorovei. Ieri M. Sa si-a espresu definitivu acésta dorintia, si delocu se incepura pregatirile necesarie. Va luá calea pre Dunare. Este dorinti'a monarcului se fie de fatia la deschiderea canalului de Suez. Ce intielesu are acésta caletoria pentru politic'a ungurésca, — am spusu asta véra candu se proieptá, si vom mai revení la tema. 
Domnulu Carolu a gasitu in Paris o buna primire la Imperatulu Napoleone Ieri Maiestatea francésca a retornatu visit'a Maríei Sale.
